Shtii bancul cu timpul ?

Timpul... Ce se intampla cu el de nu imi mai ajunge? Ma simt uneori ca un robotzel depashit de tehnologie dar care se lupta pt un upgrade ieftin pentru a reveni pe linia de plutire. Nu meroasele activitatzi pe care le desfashor din punct de vedere profesional in ocupa zilnic in medie 13 ore. Vineri e dezmatz scap dupa 9-10 ore. Problema e alta: ce ma fac daca tot ceea ce fac imi place shi nu o fac numai pentru bani? E belea sentimentul ala cand te urci la volan sa pleci la servici shi spre diferentza de altzii nu incepi sa-ti blestemi ziua abia inceputa ci din contra abia asteptzi sa ajungi la servici sa faci chestii noi care iti plac... Logic atunci cand ai o zi plina spre sfarshitul ei ai impresia ca nu se mai termina dar asta-i un feeling tipic omenesc... Dar totul e bine cand se termina cu bine... De bani nu prea am vorbit... De ce? Pentru ca in ultima vreme am realizat ca nu chiar totul se rezuma la bani shi din cate am auzit de la cineva: Banii nu pot cumpăra dragostea, dar oferă posibilitatea unor negocieri pe cinste. Asha ca raman optimist intr-un viitor stralucit chiar daca optimistul crede ca traim în lumea cea mai buna cu putinta, iar pesimistul se teme că acest lucru este adevarat. Cugetarea asta chiar oboseshte... Am plecat la o relaxare bazata pe suc de hamei...